Alchimia ca tipar universal

WU JI GONG FOR A SYNCHRONISTIC LIFE

Doctrina majoră a Taoismului este coexistenţa armonioasă. Una dintre secte le cere Taoistilor moderni să accepte cele cinci mari religii ale lumii ca fiind fiecare purtătoare a unui adevar important.

În această carte, dezvălui cum Wu Ji Gong a fost creat acum 800 de ani în China, pentru a ne alinia cu tiparele cosmologice folosite în alchimia interna Taoista. Nu este intenţia mea de a limita modul în care folosesc alţii Wu Ji Gong. Mai degrabă caut să-i inspir dezvăluind cât de universale sunt tiparele sale alchimice. Alchimia însăşi este procesul de auto-transformare al Naturii şi nu poate fi deţinută de nici o cultură sau tradiţie.

Prin mituri, arhetipuri şi metode practice ce pot fi observate de-a lungul multor culturi, alchimia se autodefineşte ca un proces psiho-spiritual care stimulează armonizarea forţelor polarizate. Procesul alchimic ne permite să cristalizăm si să valorificăm o a treia forţă neutră între oricare doi poli. Acest fapt împuternicește abilitatea cauzală umană și adânceşte conexiunea cu sursa. Acest fapt, la rîndul său, crește puterea liberului arbitru al oamenilor astfel încât să ne putem manifesta fiecare cel mai înalt destin lumesc și spiritual. Faptul că această alchimie este atât de răspândită în lume este cea mai buna dovadă a faptului că procesul său izvorăşte din interiorul Naturii înseşi.

În studiul său exhaustiv, Forja şi Creuzetul – Originile şi structura alchimiei (1979), Mircea Eliade dezvăluie faptul că alchimia este mai veche decât toate religiile de masă centrate pe zeităţi de mai târziu, (Hinduismul, Buddhismul, Islamul, Iudaismul şi Creştinismul). Ea este de asemenea baza ştiinţelor moderne (unul din subiectele celei de-a doua cărţi). Eliade a găsit mituri alchimice străvechi pe fiecare continent şi în fiecare cultură majoră a lumii. El conchide cu observaţia că, totuşi, cultura în care alchimia s-a păstrat cel mai bine în epoca modernă, este cea chineză.